În sfârșit…

Astăzi am fost să “alerg” în parcul Herăstrău. Nu pot să denumesc mișcarea țopăită și nicidecum constantă a piciorelor mele alergat datorită condiției mele fizice de neinvidiat. După îndelungi lupte cu voința și câteva zeci de ‘vreau acasă’ urmate de câte un ‘o să mor’ am terminat de înconjurat lacul. A fost groaznic și nu găseam niciun motiv pentru care sunt atât de mulți oameni masochiști ce aleargă pe același traseu ca mine. Asta până ce mi-am recăpătat ritmul cardiac și am făcut o baie fierbinte. Este o senzație de mulțumire și poate că și o atitudine mai pozitivă datorată mișcării și aerului un pic mai curat. Pentru prima dată în destul de mult timp simt că am făcut ceva astăzi. Trebuie să recunosc că este o activitate notabilă, chiar ieșită din comun comarând-o cu a sta în casă toată ziua jucând League of Legends sau uitatul la seriale despre viețile palpitante ale altor oameni. Acum îmi dau seama de ce mulți oameni pe care îi cunosc practică câte un sport sau aleargă. Practicat pe durată mai mare poate deveni un drog, unul benefic.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s